
Cum spuneam în post-ul anterior, firul logic al evenimentelor şi-a urmat cursul în următoarea săptămână, practica mea în Biblioteca „Ion Creangă” încheindu-se la finalul său. Astfel, dacă în penultima săptămână am iniţiat o activitate ce ţine de aspectul corporal (al adolescentului), aspect care se poate modela prin sport, în următoarea săptămână am insistat pe ideea aspectului fizic al vestimentaţiei. În acest sens, am început demersul cu o activitate care vorbeşte despre porturile populare ale ţăranilor români, invitata noastră, muzeograful Nicoleta Sîrbu, de la Muzeul Ţăranului Român, fiind cea care a sfidat timpul aducându-ne în prezent vremile străvechi, prin poveşti şi imagini cu porturi ţărăneşti. Mai mult, am aflat despre funcţiile sociale ale acestor costume, despre particularităţile lor în funcţie de zona geografică în care se purtau, despre unitatea întregului costum de purtat. Pentru promovarea, în prealabil, a evenimentului am realizat un afiş pe care l-am expus atât în incinta bibliotecii cât şi în afara sa, respectiv, am discutat cu adolescenţii prezenţi în bibliotecă informându-i cu privire la tema activităţii. Înaintea evenimentului am comunicat cu Nicoleta Sîrbu despre intenţiile pe care le aveam şi despre publicul la care mă aşteptam să fie prezent, informând-o şi despre prezenţa piticilor, ceea ce presupunea că, ulterior, în timpul activităţii, joaca va fi fost nelipsită. Mărturisesc că în absenţa adolescenţilor, m-am ocupat de activităţile copiilor prezenţi la eveniment.


