Înainte de a începe relatarea despre săptămâna care tocmai a trecut, trebuie să îmi cer scuze pentru lipsa postării de luni. Deşi este ruşinos, trebuie să mărturisesc că...am uitat! Pentru a-mi "spăla păcatele" voi încerca să vă ofer cât mai multe detalii despre aceste 5 zile anterioare de activitate.
Aşa cum am tot precizat în ultimele postări, în această săptămână avea să intre în scenă programul "Alerg, să-mi colorez vara!". Programul se desfăşoară între 03.09 - 15.09 şi cuprinde o serie de ateliere precum: modelaj, pictură, activităţi sportive, engleză prin cântece, dar şi realizarea unor păpuşi/ marionete. Orarul activităţilor prevede desfăşurarea acestor ateliere (mai puţin activităţile sportive) pe parcursul acestor două săptămâni, câte unul pe săptămână. Revenind la această penultimă săptămână de practică, trebuie să menţionez că a fost, într-adevăr, cea mai grea săptămână. De ce? Pentru că în primele zile m-am simtit de-a dreptul depăşită de situaţie. În postările anterioare am omis să vă povestesc că lucrez timp de 3h/ zi cu peste 20 de copii, cu vârste cuprinse între 6 ani şi 15 ani. Timp foarte scurt, număr mare de copii (problema fiind mai exact diferenţa de vârstă dintre ei şi, automat, diferenţa de gândire şi comportament), într-un cuvânt: HAOS! Tot prin acest cuvânt poate fi descris şi acest început de săptămână. Până acum, nu am simţit în nici un moment că nu ar decurge lucrurile "ca la carte", întrucât, i-am împărţit pe copii în două grupe (conform vârstei) şi am ales activităţi care să îmi permită să lucrez în paralel cu fiecare grupă, pentru a mă încadra în timp. Prima zi a celei de-a 3-a săptămâni a decurs totuşi bine, fiind dedicată desenelor tematice. Aşadar, i-am organizat pe pitici în câteva grupe, în funcţie de aptitudinile lor, urmând ca fiecare grupă să deseneze conform unor teme precum: Firiza, circ, modă, maşini ale viitorului. În paralel, cei mari, au avut şi ei de redactat câteva rânduri despre Firiza.
Totul a decurs bine, copiii au fost receptivi activităţii respective, însă greul avea să înceapă în următoarele zile, o dată cu pictura pe căni. Aşa cum vă spuneam, copiii care frecventează biblioteca sunt în număr de aprox. 20 în fiecare zi. Aşadar, atelierul de pictură a fost unul problematic întrucât materialele nu erau suficiente pentru fiecare dintre ei, iar entuziasmul acestora era mult prea mare. Totodată, fiind conştientă de ceea ce poate fiecare copil, în parte, ştiam că nu le pot lăsa mână liberă acestor mici artişti. Trebuia, deci, să găsesc o soluţie pentru a lucra cu ei şi alături de ei, în aşa fel încât fiecare să aibă timp pentru a picta. Astfel, am decis ca cei mari să ajute prin pregătirea cănilor pentru pictură, iar pe cei mici i-am organizat, din nou, în echipe, pentru a picta pe rând, mai mulţi la o singură cană. A fost o zi încărcată şi agitată, cu plânsete din partea celor mici, întrucât nu aveau răbdare pentru a-şi aştepta rândul. La finalul atelierului, am hotărât ca în următoarele zile cele două grupe să vină pe rând pentru a ne organiza mai bine timpul de care dispunem. Prin urmare, a doua zi am continuat să pictăm, de data asta totul decurgând mult mai bine faţă de ziua precedentă astfel că la sfârşitul zilei am reuşit să terminăm toate cele 10 căni.
După finalizarea acestui atelier, am hotărât să ne ocupăm de realizarea păpuşilor. Am reselectat alături de copii personajele pe care le vom reproduce sub forma marionetelor şi ne-am apucat de lucru. Am resimţit lipsa timpului, aşadar am încercat să lucrăm "sub presiune" pentru ca săptămâna viitoare să putem termina păpuşile şi să ne ocupăm si de atelierele de engleză.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu